Lucrarea constituie o contributie remarcabila la elucidarea problemelor legate atât de personalitatea maresalului Antonescu, cât si din timpul guvernarii sale din anii 1940-1944. Valoarea acestei marturii este data, în primul rând, de autorul ei, generalul Constatin Pantazi, ministru de Razboi în anii 1942-1944, unul dintre personajele cheie ale echipei Maresalului. Arestat la 23 august 1944 la Palatul Regal, detinut în URSS, începând din septembrie 1944 într-un lot care i-a mai cuprins pe Ion si Mihai Antonescu, generalul C.Z. Vasiliu si colonelul Mircea Elefterescu, a fost adus în tara în aprilie 1946 pentru a fi unul dintre principalii acuzati în "procesul marii tradari nationale", din 6-7 mai 1946. Generalul Pantazi a fost condamnat la moarte, sentinta fiind ulterior comutata la munca silnica pe viata. Fostul ministru de Razboi a fost detinut pentru început la penitenciarul Vacaresti, apoi la Aiud, pâna la sfârsitul anului 1957, când a fost transferat la Râmnicu Sarat, unde supus din nou la anchete epuizante, a încetat din viata în ianuarie 1958. Marturiile generalului Pantazi vor fi una dintre "cheile" esentiale si imposibil de ignorat pentru orice vrea sa patrunda "secretele" guvernarii Antonescu.

back